Ungaria vrea să vadă dacă este viabilă construcția unei linii de mare viteză Budapesta – Varșovia

​Agenția de dezvoltare a infrastructurii din Ungaria a desemnat companiile care vor realiza studiul de fezebilitate pentru propusa cale ferată de mare viteză dintre Budapesta și Varșovia. Între cele două orașe sunt 800 km și călătoria poate dura între 9 ore și jumătate și 14 ore. O propunere este și construcția unor linii care să permită viteze de peste 300 km/h, dar probabil că proiectul ar costa enorm. O variantă ar fi, cum au arătat consultanți din Polonia, să se aleagă un proiect mai ieftin care să scadă însă timpii de parcurs la 5 ore – 5 ore 30 min.

Cele patru țări din grupul de la Vișegrad (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria) au semnat în octombrie 2018 un acord prin care promiteau că vor analiza mai multe variante pentru a construi linii de mare viteză care să facă transportul feroviar un concurent real pentru cel aerian în regiune.

Acum, Ungaria face un pas și a desemnat companiile câștigătoare care vor realiza un studiu de fezabilitate până în 2022. Contractul este de 4 milioane dolari și de el se va ocupa firma NSV Varsó.

Dintre cele patru țări, Polonia stă cel mai bine, având trenuri Pendolino ce rulează cu 200 km/h, viteza urmând a fi crescută pe unele porțiuni la 230 km/h. În Cehia și Ungaria sunt porțiuni de 160 km/h, iar în Slovacia, de 140 km/h. Diferența față de România este nu doar că aceste țări au trenuri mai noi, ci și mai rapide, fiind sute de kilometri unde viteza medie trece de 100 km/h.

Pentru linia Budapesta – Varșovia se are în vedere în special ruta prin Bratislava și Brno, dar va fi analizat terenul. Se va lua în considerare construirea unei linii care să permită ”măcar” viteze maxime de 250 km/h, dar vor fi analizate și posibilități mai îndrăznețe: 300 km/h sau chiar 350 kmh.

La primele discuții ale țărilor din grupul de la Vișegrad s-a luat în considerare și schimbarea rutei, prin Cracovia, și chiar ocolirea totală a Cehiei. Dacă se va decide construcția unei linii, decizia va trebui să țină cont de foarte mulți factori, inclusiv geografia terenului, fiindcă dacă se va decide că linia va trece prin zona muntoasă a Carpaților, costurile cu tunelurile și viaducturile vor fi mult mai mari.

Între cele două capitale sunt aproximativ 800 km și cea mai rapidă călătorie durează 9 ore și jumătate, cu schimbare la Breclav, în Cehia. Trenurile directe fac cam 10 ore și jumătate.

În proiect se vor căuta soluții pentru ca noua linie să poată fi integrată cu sistemele de transport ale orașelor prin care trenurile vor trece.

Principalul obstacol va ține de costuri. În Europa de Vest, costul liniilor de mare viteză stil TGV este în medie de 20-25 milioane euro/km, cu sub 10 milioane euro/km în zonele de câmpie, dar și cu peste 50 milioane euro/km pentru cele montane. Pentru finanțare se ia în discuție și varianta chineză care cu siguranță va stârni multe controverse.

Dacă o astfel de linie se va construi, lucrările vor dura mulți ani, dar este mult mai probabil că o linie de viteză Budapesta – Varșovia va exista, decât o linie Cluj – Budapesta. La noi se fac pași mici și către un proiect mult mai simplu: modernizarea, electrificarea șiu dublarea liniei Oradea – Cluj.

Surse: Rail Journal, Hungary Today

Distribuie pe ...Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter