VIDEO NATO împlinește 70 de ani. Întrebarea este: se îneacă sau face valuri?

12 state puneau bazele celei mai puternice alianțe militare de după al Doilea Război Mondial, în 1949. Astăzi, la Londra, 29 de lideri ai țărilor membre se vor reuni într-un summit aniversar, la Londra, pentru a marca 70 de ani de la înființarea organizației. Multe aplauze se vor auzi, se vor închina pahare cu șampanie, întrebarea este: se îneacă sau face valuri?

Reuniunea are loc într-un context complicat, după ce președintele Franței Emmanuel Macron a stârnit valuri prin afirmația sa potrivit căreia cea mai de succes alianță din istorie este în ”moarte cerebrală”, în timp ce președintele Turciei i-a transmis să își facă un control medical, poate el însuși este în „moarte cerebrală”. De altfel, Erdogan este cel care a lansat atacuri și la adresa aliaților americani, a amenințat că se va opune planurilor din țările baltice și că achiziționează arme din Rusia.

Pe lângă toate astea, președintele american Donald Trump a fost tot timpul, de la preluarea puterii, una dintre vocile critice care au pus sub semnul întrebării funcționarea organizației, acuzând constat țările occidentale, și, în special Germania, că nu își îndeplinesc obligațiile ce le revin și nu acordă suficienți bani pentru apărare (2% din PIB), lăsând tot greul pe umerii americanilor. Situația pare mai complicată ca oricând, iar viitorul alianței pare și el puțin incert.

“Întrebarea este, în timp ce sărbătorim 70 de ani, facem valuri sărbătorind sau oamenii cred că ne înecăm?”, a spus un diplomat european NATO, potrivit euronews.

Regina Elizabeth îi va primi la Palatul Buckingham pe liderii celor 29 de state membre, printre aceștia numărându-se și președintele României, Klaus Iohannis. Însă chiar și gazdele britanice, care vreme de generații au fost cei mai entuziaști suporteri ai alianței transatlantice, sunt acum marcați de profunde dispute interne din cauza interminabilelor controverse legate de divorțul de Uniunea Europeană și de alegerile anticipate care vor avea loc săptămâna viitoare.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat că, în ciuda divergențelor care dau marile titluri ale ziarelor, alianța este robustă și și-a întărit capacitățile de apărare pentru a proteja Europa după acțiunile agresive ale Rusiei, respectiv anexarea Crimeii în 2014.

„Ne confruntăm cu un paradox. Da, avem unele divergențe, dar, în realitate, facem mult mai multe lucruri împreună decât am făcut în acești ani”, a declarat Stoltenberg.

Europa, Turcia și Canada se angajează să aloce 400 de miliarde de dolari pentru apărare până în 2024, cu scopul de a combate astfel acuzațiile președintelui Donald Trump.

Liderii ar urma să convină și asupra unui nou buget pentru perioada 2021-2024, care va reflecta o reducere a contribuțiilor SUA. De asemenea, ei sunt așteptați să aprobe o nouă strategie de monitorizare a Chinei care a arătat acțiuni de dezvoltare a capacităților militare pentru prima oară în ultimii ani.

Moarte cerebrală la 70 de ani?

Atunci când Macron a lansat controversatele afirmații, el și-a exprimat astfel frustrarea legată de retragerea trupelor americane din Siria, în octombrie, lăsând Turcia să gestioneze situația. Macron a acuzat lipsa de strategie în abordarea situației din Siria, generând astfel o serie de reacții din partea lui Erdogan care urmărește înfrângerea kurzilor, foști aliați ai americanilor în regiune, cei care au avut un rol extrem de important în victoria împotriva așa-zisului stat islamic.

Pe lângă intervenția în nordul Siriei, Ankara nu s-a sfiit să îi sfideze pe aliați achiziționând armament din Rusia.

Pe de altă parte, aceste evoluții pun pe gânduri statele din estul Europei care, în mod tradițional, și-au dorit intrarea în NATO tocmai pentru a fi protejate în fața agresiunilor Rusiei. Liderii est-europeni analizează dacă este cazul să îl confrunte direct pe Erdogan la summitul de la Londra sau nu, având în vedere că au totuși nevoie de sprijinul Turciei în confruntarea cu Rusia care a dezvoltat un nou sistem balistic capabil să lovească oricând Europa.

O propunere franco-germană vizează crearea unui grup de lucru care să analizeze viitorul politic al alianței și care ar urma să înainteze un raport în 2021.

Îngrijorările legate de Rusia ar putea fi totuși factorul care să îi unească pe aliați. Este de așteptat ca liderii statelor membre să adopte la Londra o declarație prin care să condamne din nou anexarea Crimeii.

Distribuie pe ...Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter